video I
https://vimeo.com/182286007
ΜΕΤΑΦΡΑΣΕΙΣ
ΓΕΡΜΑΝΙΑ
ΡΟΥΜΑΝΙΑ:
Traducere de Lidia
Handabura
ΒΟΥΛΓΑΡΙΑ:
Превод от гръцки:
Мария Филипова-Хаджи
ΙΣΠΑΝΙΑ:
Nacho Millet Medina
ΙΤΑΛΙΑ:
Silvio Guicciardini
Tempo fa, c’ era un tizio che faceva dei grossi buchi sulle pareti della sua stanza ! Bucava, bucava fino a riempire le pareti di migliaia di grossi buchi, e a questo punto ha dovuto abbandonarla alla fine!
Cosi fatto, questo-uomo in seguito, nella sua casa nuova continuo’ a fare buchi di nuovo dello stesso tipo sulle pareti, e dopo cio’ fu costretto a spostarsi in continuazione, ha camminato per molto tempo in seguito, fino a oltrepassare tutte le casette adiacenti della sua citta’, e ancora di piu’ fino a valicare tutte, ma tutte le citta’ in vicinanza , per arrivare in fine ad una spiaggia deserta e aperta a tutto il mare desolato, che non incontrava da moltissimi anni , data la sua passione di fare buchi nelle pareti delle stanze attorno .
Ha accetato con molta gioia questa fortuna ed ha costruito di nuovo la sua nuova piccola casetta fatta di canne questa volta e non aveva ormai quindi la necessita di fare ne grandi ne piccoli fori sulle pareti del suo nuovo locale.
E cio’ perche’, in qualunque direzione estendesse il suo sguardo altrettanto veniva incluso lui-stesso in essa!
Electra Constantina Federson
«POVARA
CEA MAI GREA»
Tanase Panu
Traducere
de Lidia Handabura
video
II
https://vimeo.com/182279331
Odată un cal - un mânz care locuia liber într-o vale,
departe de oameni -vizibil numai de departe- l-a întrebat pe tatăl său:
-Tată, de ce văd în fiecare noapte în somn, tot mai
des, o greutate mare, cu care mă prăvălesc?
-Crești, copilul meu, crești.
Și
alții la vârsta ta au visat aceeași greutate apăsătoare.
- Dar, tată, cu fiecare noapte greutatea devine mai
greu de suportat.
Va veni o zi,
mi-e teamă, în care nu voi putea să mă mai ridic. Anii treceau și
greutatea a insistat atât de mult să-i urce pe spate până
când el a primit-o în carne și oase, a început
să o poarte in șa și călărețul a devenit un om.
De atunci, el a părăsit valea, a început să tragă plugul, care de luptă,
să alerge pe pistele de curse, a transportat pe partea din spate și
armura de fier a călăretului de pe armăsarul ales. Dintr-un
animal liber și mândru, ce galopa cu grație a ajuns un animal
potcovit cu șa aurită pe spate, dominat de om cu căpestrele . De la centaur- cal
mândru- brusc a devenit scund, cu picioarele potcovite, și
ca Sisif, urcă neîncetat în toate iluziile omenești. Cu toate acestea,
niciun altul nu și-a iubit atât de altruist povara.
Bucefal e un exemplu luminos de dragoste altruistă pentru omul-călăreț.
Omul este cea mai urâtă povară de pe pământ,
autoritar față de natură și
toate ființele rătăcite a căror libertate o invidiază,
mincinos nerușinat în armură lustruită de cavaler, care se presupune
că luptă cu balauri pentru legi și idealuri...
НАЙ-СТРАШНИЯТ
ТОВАР НА ЗЕМЯТА
Автор: Танасис Пану
Превод от гръцки: Мария Филипова-Хаджи
Някога
детето-кон живееше свободно в една долина, странеше от хората, гледаше
ги само отдалече и се криеше, за да не го снимат. Веднъж то попита баща си:
- Тате, защо всяка нощ
в съня си усещам все по-голяма тежест върху себе си?
- Защото растеш, дете мое. Всеки на твоята възраст
чувства този товар когато пораства.
- Но, тате, всяка нощ този товар става все
по-непоносим. Страхувам се, че някой ден като се събудя и няма да мога да
стана.
Годините
минаваха и тежестта толкова го притискаше по гърба, че накрая тялото му се
преобрази и от кон със седло стана на конен ездач. Тогава той се прости с
долината и започна да оре, да тича по състезания, по хиподрума, да мъкне
желязна броня на гърба си, дори като жребец селективно да се чифтосва. И от един
горд и свободен кон се превърна в
галопиращ в радост и хармония ездач. Едно подковано животно с
позлатено седло на гърба, върху което доминира човек. Даже заради вятъра и
светкавиците в природата той заприлича
на една неподвижна стена, само и само да пренася като кочияш егоизма си. От
горд Кентавър се превърна в дребен кон с подковани нозе и като Сезиф започна да изкачва всички
човешки илюзии. Въпреки всичко той нищо не обичаше толкова много както
собствения си товар, собственото си тегло. Буцефал и конят на Диомет са ярки
примери за безкористна любов на рицар и човек. Затова човекът е най-страшния
товар върху земята и в природата.
Всички заблудени същества са тежест, чиято свобода е
само завист, всеки от тях е един нагъл лъжец в полирана рицарска броня, който
си въобразява, че воюва с дракони за своето право и идеалите си.
"Translation/traducción"
«La luz sublime y las ilusiones»
Con la primera explosión lógica en el universo, la
Mega-Luz engendró la vida y las primeras circunstancias finitas de la
existencia humana, y desde entonces ha dominado en la singularidad absoluta en
toda la creación y creaciones.
Pero una vez se cumplió allá la luz sublime, más brillante, más sabia y
por sorpresa, y la primera duda de singularidad creo todas las sombras.
Las sombras que se arrastran por la tierra
finalmente con el suelo se aparearon , y sustituyeron a los niños negros. Por
la noche, la mortalidad, sentimientos de impotencia e ilusiones en la vida y en
nuestro interior.
Desde entonces, el hombre camina a través de las ilusiones, corre y tira
como ángel migratorio por encima de las nieblas de la vida, entre los espacios
y lugares, sin ritmo ni compás.
Las ilusiones son contratos certificados, anónimas golondrinas diurnas.
El hombre, tembloroso con hipo, arritmia antes de los errores. Deidades en
ofrenda al sacerdocio. Baches repletos de lágrimas, que profundos personajes
espermicidas tienen que saltar a través.
Sombras, la lógica negativa de lo viviente.
En la profundidad frontal a nosotros, la turbina pensó miles de tejidos
y atisbos ofreciendo amplios espacios abiertos donde importa la luz sublime que
respira la lógica y rompe incluso las ilusiones de las sombras.
NUBES LLENAS DE AGUA
«La sombra no le abandonó. Las ilusiones
permanecían.»
https://vimeo.com/174009174
Thanasis Panou es un
destacado pensador polifacético que dedica una especial intensidad y dedicación
a sus impresionantes obras dentro del campo de las artes visuales. He tenido la
fortuna y el honor de que prestase atención e interés al mundo microscópico que
yo exploro con mis micrografías. Como resultado de ese primer acercamiento al
microcosmos surje ya una primera obra abrumadora, apoteósica. Es un video
denominado Micrografías. Estímulos del arte del microcosm. Al poco tiempo me
propone llevar a cabo este segundo proyecto. “Focalización” es también un video
realizado por transformación creativa de mis micrografías. El texto que le
sirve como hilo conductor lo escribí yo mismo a principios de este mes de
febrero. Th. Panou se siente estimulado por el arte microcósmico y lo integra
en sus concepciones creativas para dar lugar a una fulguración, a un fluir
ininterrumpido de metamorfosis en lo microscópico, de absoluto detalle y de
contundente belleza. Una belleza contundente, pues se impone, fascina.
El video de Panou desafía
las leyes de la atracción, las eleva a su máxima potencia, la potencia de la
atracción hipnótica. Pues es un mundo hipnótico: hipnotizante e hipnotizado.
Hipnosis de la danza, hipnosis del flujo metamórfico. La materia es elevada a la
enésima potencia, toda ley de la gravedad ha sido transgredida. Los límites han
quedado desfigurados, las aristas de lo perceptible disueltas. Los límites de
esta creación, la creación en el universo-Panou, no son ya, o no se vislumbran
en el horizonte: han quedado violentamente, furiosamente negados, el caballo se
ha desbocado. El desnudo microcosmos, universo de lo microscópico se viste en
esta obra con las telas de la transgresión, la Santa Manía (Furia) que ya desde
las descripciones platónicas dan alas al amor loco, la pasión íntima del
creador, el poeta.
Thanasis Panou es un
poeta de la vision
Nacho Millet Medina
“Previously,
the Art of Renoir,
Michelangelo, Leonardo da Vinci, Monet etc. was clear, full of talent and
understandable. Most of todays Art has become predominantly abstract, simple
and unrealistic, in strong dependence of its interpretation. As todays life
itself...!?
From my perspective and
interpretation, this symbolizes the abstraction of todays Artists & People,
mostly egocentric oriented, for meaning - understanding + attention seeking -
Single individuals, towards the Oneness, where meaning, understanding, sympathy
& empathy, wisdom, personal, collective consciousness and love are at Home
and for free.
What kind of an Artwork
is that worth or worthy !?
Don't worry, i'm still an
Advocate of individual development and expression...
Blessings, Love &
Abundance!”
Thanasis Panou